VERZI ŞI USCATE

Nu e aşa că:

ASTA:

PLUS ASTA:

ŞI PLUS ASTA:

EGAL ASTA:

????

MENŢIUNE POST-EVENT: am realizat acum că n-am zis o chestie foarte importantă. Când aveţi de făcut cadouri, în general, luaţi în calcul bine de tot pe www.charitygift.ro . Pentru orice cadouri, oricând, pentru oricine. Sunt lucruri foarte frumoase acolo, pentru toata lumea. Şi – ştiţi – conţin donaţii!

Am văzut la Carmen o listă de genul ăsta. Şi m-am gândit să uşurez misiunea celor care şi-au adus recent aminte că se apropie deadline-ul. Şi să fac o listă cu ce îmi doresc eu de ziua meaaa.

Aşaaa. Păi. Din lumea materială îmi doresc aşa:

- una bucată (cât mai mare) parfumul meu preferat (începe cu r şi se termină cu ush şi e de la gucci)
-una bucată abonament la ceva sport (aş prefera pilates/yogilates) plus una bucată persoană care să vină cu mine la sportul respectiv, altfel nu se pune, plus ceva abonamente la masaj anticelulitic şi de relaxare şi de toate în general ))
- un obiect de iluminat de atârnat în tavan super uber cute pentru pus în bucătărie (referinta aici) şi încă unul pentru în cameră (ceva de genul ăsta), dar la treaba asta trebuie să mă consult şi cu Vlăduţ-
-lots of flowers
-câte şi ce cărţi vreţi voi
-câte şi ce cosmeticale vreţi voi (dacă aflaţi şi unde se mai găsesc korres sunteţi supertari)
- wii
-bilete la massive attack, cranberries, aerosmith si eric clapton (hai, ca nu-s multe )) ) – eventual cu tot cu insotitor voluntar

Ca să completam, îmi mai doresc aşa:
- să fie la fel de bine în tot restul anului pe cât e acum (nu, nu mă refer la economia mondiala şi nici la aia a României)
- să învăţ să merg pe bicicleta aia pe care am câştigat-o şi care de atunci zace în balcon (da, da, ruşine mie)
- linişte când vreau linişte
- agitaţie când vreau agitaţie
- un art director ok (pliiiz)
- să-mi treacă alergia la pisici (dupa care puteţi să-mi luaţi şi un pui de pisoi cuminte şi pufos)

Gata. This should do it

Later edit: E un nene care spune mult, mult, dar mult mai bine decât mine ce am tot încercat să explic în comentariile de la postul anterior. Am dat citatul ăsta mai demult, dar nu cred că strică să-l mai pun înca o data. E în contrapunct cu nebunu’ de Carlin, măcar în tone of voice, însă cumva ambele au o legătura cu tot ce am de zis:

“Cu siguranţă, toate ar arăta altfel dacă aş fi un om religios, dacă aş putea crede că dincolo de această viaţa mai există ceva. Fie şi iadul. Nu sunt nici pe departe din specia liber-cugetătorilor. Din punctul meu de vedere, ateismul este o trufie cam imbecilă. Cum să-ţi imaginezi că toate misterele din banalităţile care ne înconjoară, dintr-o dimineaţă cu cer indecis sau din pietrele înnegrite, vara, de lumină, se explică doar prin chimie, fizică şi mecanică? De câte ori mă uit la Animal Planet şi constat câte taine ascund cele mai elementare forme de viaţă, sunt uluit. Mintea mea nu reuşeşte să priceapă cum au apărut toate acestea. Nu pot merge mai departe. Şi mă blochez aici. Dumnezeu există pentru cei care au nevoie de el, s-a zis. Nu-i adevărat. Eu am nevoie şi nu l-am găsit. E şi aceasta o cauză a faptului că, sub masca mea de om sobru şi raţional, sunt mai vulnerabil decât îşi închipuie alţii. Şi sunt pregătit, mai bine decât aş fi vrut, să vorbesc despre eşecuri.” (O. Paler)

Şi Carlin, că ziceam despre asta într-un comentariu anterior :

Si acum, că i-am citat pe Paler şi pe Carlin (amândoi sunt acum decedaţi, probabil că s-au lămurit cum e cu viaţa de apoi), o să formulez şi eu, cu cuvintele mele, ce cred şi îmi asum.

Cred că religia e bullshit, precum Carlin. Nu îmbrăţişez niciuna dintre ele. Sunt botezată ortodox, precum majoritatea copiilor români, însă tot ce reprezintă pentru mine religia este TRADIŢIE. Tradiţie pe ale cărei obiceiuri le respect, în parte, din respect pentru părinţi şi identitate. Cred, însă, că religia e bullshit.

Şi mai recunosc că habar n-am ce-i dincolo. Că mă depăşeşte, pe mine ca pe restul oamenilor. Sunt multe lucruri care mă depăşesc – şi sunt uimita de frumuseţea unor lucruri, precum Paler. Sunt de acord, la fel ca el, că exista o doză de divin în multe din jur. Nu-s nici pe departe o atee cinica. Uneori cred în paranormal, sunt zile în care cred în fantome. Zile în care cred în energii şi karma.

Sper să fiu în stare să fac diferenţa între bine şi rau, în mare parte din viaţa asta. Sper să fiu în stare să fiu un om bun. Încerc să aflu cat pot de mult şi să simt cel puţin la fel de mult în viaţa asta. E limitata şi încerc să extrag cât mai multe din ea. Şi cam atât. Cam asta e credinţa mea. Ea nu conţine rugăciuni şi nici mătănii. Nu presupune aprinderea vreunui numâr de lumânări şi nici închinatul la vreo icoană. Şi, îmi pare rău să dezamăgesc pe alţii ca mine care au impresia că sunt religioşi – asta nu e religie.

Pentru restul – vă explic eu dacă nu înţelegeţi, la cerere.

ahahahahhahahahahahahahahahhahahahahhahaah. Super tare.

Ia uite ce am primit eu de la o adresă de mail numita ,,luke.perry”. )) aka. Marian I.

Mailul se numea ,,Bună ziua”

INFRUNTAND DIAVOLUL SI VRAJITORIA

CUPRINS:
1. VISE
2. SUPERSTITIILE
3. OCHIUL PIZMAS (DEOCHIUL)
4. ASTROLOGIA
5. GHICITORI SI VIZIONARI
6. MINUNILE
7. DIAVOLUL
8. DEMONIZARE SAU BOALA PSIHICA?
9. STAPANITORUL ACESTEI LUMI
10. O INVITATIE CATRE DIAVOLUL
11. ARME IMPOTRIVA DIAVOLULUI
12. EXORCISMUL
13. SATANISMUL
14. MAGIA ALBA
15. O VRAJITOARE PE BANCA ACUZATILOR
16. MAGIA NEAGRA
17. DE LA MAGIA NEAGRA LA HRISTOS
18. ARME IMPOTRIVA MAGIEI
19. CINE SUNT CEI AFECTATI DE MAGIE?
20. NU PUTETI SLUJI LA DOI STAPANI
21. TALISMANUL SI SCRIERILE MINCINOASE

Dragi prieteni, dorim sa va readucem in atentie un volum de exceptie
intitulat “INFRUNTAND DIAVOLUL SI VRAJITORIA”, aparut in 2004, al
arhimandritului Vasiliu Bacoiani (13 x 20cm, 137 pagini), pe care acum il
puteti achizitiona la un pret promotional: 20 ron (200.000 lei). Pretul
include taxele destinate transportului la adresa dorita. Pentru comanda va
rugam sa dati reply la aceast e-mail in care sa includeti adresa postala
unde veti dori sa primiti aceasta carte, eventual si un interval orar in
care ati putea fi gasit(a) la respectiva adresa si un numar de telefon
pentru confirmarea comenzii. Transportul se va face printr-un curier, in
cel mult doua zile lucratoare de la data comenzii, iar plata se va efectua
pe loc, prin numerar.

NOTA: Oferta de mai sus se adreseaza numai persoanele din Bucuresti.
Persoanele din provincie care doresc achizitionarea acestei carti vor
trebui sa mai plateasca inca 5 ron (50.000 lei vechi), suma ce reprezinta
cheltuielile postale deoarece, in astfel de cazuri, cartea va fi trimisa
prin colet (Posta Romana), cu plata ramburs.

So… drăguţilor… dacă vreţi să scapaţi de Ochiul Pizmaş… ştiţi ce e de făcut. )))). Îmi ziceţi, eu îi dau mail lui Dylan şi vedem după aia. Poate îmi scot şi eu un comision, ceva!

Acum câteva zile am luat decizia să tragem o vizită externă. O Veneţie, o Londră, o ceva. Şi taman pe când ne sfătuiam, aflăm de happy hours de la Blue Air. Numa’ bine. Cum se poate mai bine. Alegem şi destinaţia, entuziasm, tot.
Aşa că ieri am început sa …încerc. Eroare, eroare, eroare, cardu’ nu e bun, tranzacţia nu e bună. De unde naiba, că am cumpărat de atâtea ori cu el… Sun la bancă – nu doamnă, cardu’ e ok, e de la ei. Bon.
Ajung acas, luam d-ale gurii, mă gândeam că mai încerc de la domiciliu. Când primesc vestea şi ideea totodată că/să mergem direct la plaza, la ei la magazin. Bine, mergem.
Ajungem la magazin – coadă. Cum să zic…o coadă medie. 20 persoane. Şi dacă te gândeşti că majoritatea erau cuplaţi câte doi – trei in forma de gramada, chiar nu erau extrem de mulţi. Ceasul – 18.20. Oră de închidere magazin – 22.00. Io zic că prindem, şi eu, bon, stăm. Băi nene, stăteam şi ne zgâiam cum stăteau aia înuntru câte 20-30 de minute: ,,Heh, ofertă ziceţi, ă? Ce chestie…tare, dom’le… off, unde sa mergem, unde. Nu avem creier să ne gândim de acasă, aşa că ne gândim acum, în magazin. Ce, nu e cool? Ia, ce oferte aveţi? Da’ broşuri nu ne daţi? Da’ când să mergem…?! Să sunăm şi la Mimi, şi la Tanţi” şi tot aşa. În timp ce gloata de afară observa cu stupoare cum se scurg zecile de minute.
Două ore şi jumătate mai târziu, din cele 20 de persoane de la start eram încă 12. Şi încă noi eram ,,ăia din faţă”, că în spate se deşirase un codălău de mamă-mamă. Şi – interesant mecanism – solidaserăm împotriva inamicului comun. Circula informaţia, se suna acasă să se întrebe cum mai merge treaba cu internetul, se făceau calcule. Pe mine m-a lăsat un domn să stau pe unul dintre cele 3 scaune ,,de aşteptare”. M-a văzut ,,că am figură nefericită”. Păi aveam! După un calcul elementar, nu aveam cum să prindem bilete nici dacă magazinul ar fi rămas deschis până la 12.
Între timp un bodyguard cu o figură incredibil de sugestivă (în sens rău) dădea târcoale şi striga la blonduţa de la ghişeu: ,,SPUNELE CĂ LA ZECE SE ÎNCHIDE!” (nu cred că ar şti să folosească cratima). Aia săraca: ,,măh, tu nu înţelegi că nu pot să ies de aici?!”.
Lângă mine, pe alt scaun de aşteptare, o fată destul de răcită. Scoate laptopul, zic să-l scot şi eu să mai încerc. Tot Lenovo? Tot. Lucrezi la IBM? Nu. Bon. Aţi reuşit? Nu ştim, acum încercăm. Ne lăsaţi şi pe noi după aia dacă merge? Sigur.
Între timp, magic was happening. Mergeau oamenii ca pe bandă rulanta! Până să se aşeze pe scaun: ,,bunăseara4adulţi1copilvalencia4iunieplecare22iunieîntoarcereplătesccueuro”. Încă câteva minute blestemate în care fata de la ghişeu scria de mâna toate facturile şi restul. Verifica datele. Erau corecte. Secundarele plescăiau. Ovaţii de pe margine – aţi reuşit? da! felicitari!bafta! etc. O tentă de invidie de la audienţă, dar în acelaşi timp bucurie că a mai reuşit cineva. Ce să mai, eram o echipă, mai ceva ca pe vremea comunismului.
Mai intra câte unu’ – ,,ce se dă? cât e oferta? ce ofertă?”. De pe margine – ,,n-o mai ţineţi de vorbă!!”. Şi brusc oamenii de la coadă se transformau în birou de informaţii. Ştiau tot – preţuri, durată promoţie, destinaţii, ştiri meteo etc
Am luat bilete la 10 fără 10.
Mergem la Lisabona.

A mai primit cineva SPAM-ul ăsta?   Îi las numărul de telefon intact, tipul merită spaţiul publicitar!

Buna ziua.
Numele meu este Viorel si reprezint o firma de colectare fier vechi din Bucuresti.
Cumparam fier vechi din BUCURESTI si din imprejurimi ( maxim 30km ).
Pentru detalii ma puteti contacta la telefon: 0762-884-652.

Va rog, nu sunati daca materialele feroase sunt la o distanta mai mare de 30km de Bucuresti.

Va multumesc pentru intelegere.
Viorel.

De când n-aţi mai văzut asta?

A început aseară, pe când aveam o indispoziţie cel puţin neplăcută. Îmi trimite Vlad un joc cu gâşte, oi şi vaci – numit Farm Frenzy (neah, nu-i ala de pe facebook) – ca să mă scoată din lumea lui bot-pus. Şi m-a scos. De tot. Băi nene, şi de n-am butonat de nebună până la 5 dimineaţa, nu m-am lăsat până n-am omorât toţi urşii, n-am făcut tot caşcavalul şi n-am terminat toate fermele.

Azi, povestind despre aventura mea nocturnă în ţara vacilor, primesc un upgrade de la Clara, Machinarium pe numele lui. E crimă. Îmi fac păcat cu voi şi pun trailerul. Recunosc, am trişat puţin. Destul. Da’ nu mai puteam, băi frate, mă căţăram pe faianţă.

Culeasă azi de pe twitter. Mi s-a părut amuzant. Am zis să vă hliziţi şi voi.